Anxietatea: un sentiment generalizat de neliniște și anticipare; teama de necunoscut; frica fără subiect (de exemplu, ea se simte neliniștită și înfricoșată tot timpul, fără un motiv aparent).Când ne simțim stresați corpurile noastre intră într-o stare care adesea se numește „luptă sau fugi”. În această stare are loc în corpul nostru o reacție chimică care face ca mai mult sânge să fie pompat în mâini și în picioare decât în creierul frontal. Acesta este un răspuns instinctiv al corpului nostru pentru a ne asigura că ne putem folosi de resursele noastre energetice pentru a fugi sau a lupta. Din păcate, aceeași reacție ne limitează capacitatea de a gândi și de a lua decizii înţelepte. În zilele noastre, această reacţie la stres este adesea opusul a ceea ce avem nevoie atunci când întâlnim o situație stresantă.
Ce se întâmplă în organism atunci când suntem sub stres?
• Digestia este oprită în timpul perceperii factorului de stres.
• Procesele de gândire superioare sunt întrerupte și sunt conduse spre reacţii primitive de supraviețuire.
• Orice proces de reparație, înlocuire a resuselor energetice sau regenerare a corpului este întrerupt iar proviziile energetice sunt direcţionate spre modul de supraviețuire.
Anxietatea este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment difuz de insecuritate, de neliniște, în legătură cu un pericol potențial sau perceput. În unele cazuri, pericolul care induce starea de anxietate nu este conștientizat de cel afectat, aceasta resimțind o stare de neliniște fără a putea numi pericolul față de care resimte această neliniște. Tulburările de anxietate includ anxietatea generalizată, fobia socială, fobiile specifice (ex. fobia de insecte, de spații deschise sau închise), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă sau stresul post-traumatic. Anxietatea este sentimentul de neliniște față de un pericol anticipat, în timp ce frica este un răspuns emoțional față de un pericol concret și real. Astfel, anxietatea este un răspuns normal de creștere a vigilenței și a vitezei de reacție în situații potențial periculoase, dar un nivel crescut de anxietate poate deveni dezadaptativ în sensul în care împiedică individul să performeze la nivel ridicat în unele situații sau în determină să evite alte situații care îi generează anxietate. În plus, un nivel ridicat sau prelungit de anxietate, creează suferință fizică și emoțională. Anxietatea poate lua forme iraționale, cum este în cazul fobiilor, atunci când pericolul perceput nu este unul real sau probabilitatea ca acesta să se concretizeze este neglijabilă.
Cauzele anxietaţii:
– stresul
– experienţele de viaţă traumatizante
– problemele cu tiroida
– dezechilibrul hormonal
– fluctuaţii ale nivelului de serotonină
Deși anxietatea este caracterizată de îngrijorare și tensiune excesivă, alte simptome fizice și psihologice ale anxietății includ:
• tensiune musculară
• presiune pe piept
• palpitații ale inimii
• tensiune arterială crescută
• insomnie
• probleme digestive
• atacuri de panica
• iritabilitate
• dificultăți de concentrare
• neliniște
• transpirații
• incapacitatea de a socializa
Remedii naturale:
– Ashwagandha: în medicina aiurvedică se recomandă ca adaptogen pentru adaptarea la stresul zilnic şi ca tonic – rejunevator pentru persoanele în convalescenţă sau mai înaintate în varstă. Combate efectele stresului; Ajută la recuperarea după traume (fizice sau psihice); Îmbunătăţeşte capacitatea de învăţare, memoria şi timpul de răspuns (reacţia de răspuns); Reduce stările de anxietate sau depresie fară a da stare de somnolenţă; Reduce fenomenele degenerative la nivel de creier; Conferă prtotecţie sistemului imunitar.
– Ganoderma: îmbunătăţeşte în mod semnificativ funcţionarea sistemului imunitar, având proprietăţi antialergice, antiinflamatoare, antivirale, energizante, antibacteriene şi antioxidante. De asemenea, este un excelent remediu antistres. Reishi acţionează ca un antihistaminic, ceea ce o face utilă pentru tratarea alergiilor. Lanostan, un compus din Reishi, inhibă eliberarea de histamină în organism. Reishi ajută la tratarea anxietăţii, tensiunii arteriale, hepatitei, bronşitei, insomniei şi astmului.
– Rădăcina de Kava: adesea numită şi kava kava, din sudul Pacificului, face parte din familia de plante Piperaceae. Locuitorii insulei o folosesc de sute de ani în ceremonii pentru a prepara băuturi ce oferă o stare de relaxare. Cele mai multe studii au evidenţiat efectul anti-anxietate al kava kava. Nu se ştie încă procesul prin care kavalactona funcţionează, însă se pare ca are efect asupra neurotransmiţătorilor din creier. Neurotransmiţătorii sunt substanţe chimice eliberate de neuroni pentru a comunica între ei. Neurotransmiţătorul GABA (acidul gamma-aminobutiric) încetineşte activitatea dintre neuroni.
– L-teanina: reprezintă un aminoacid liber care se găseşte în mod natural în frunzele de Ceai verde; Ajută la reducerea stresului, anxietaţii, iritabilităţii: traversează bariera hematoencefalică; îmbunătăţirea capacitaţii de concentrare, memorare, învăţare (claritate mentală); inducerea relaxării şi a stării de bine (buna dispoziţie): îmbunătăteşte secreţia neurotransmiţătorilor inhibitori – GABA, serotonina, dopamina..
– Acizii graşi omega : studiile indică faptul că persoanele care consumă regulat omega-3 sunt mai puțin susceptibile de a fi deprimate. Mai mult, atunci când persoanele care suferă de depresie sau anxietate încep să ia suplimente de omega-3, astfel că semnele depresiei sau anxietății se ameliorează. Intr-un studiu, cercetatorii au administrat unui grup de studenţi la medicină 2,5 miligrame de acizi graşi omega-3 pe zi şi unui alt grup placebo. De-a lungul experimentului, ei şi-au testat sângele în perioade cu stres mai scăzut şi cu cateva zile înainte de un test important. Dupa 12 saptamani, elevii care au luat omega-3 au prezentat o scădere cu 20% a anxietăţii faţă de cei care au luat placebo.
– L- Lizina: reduce iritabilitatea, depresia, induce starea de bine, controlează hiperactivitatea copiilor, reglează somnul, ajută organismul în situatii de stres (stimulează glandele suprarenale în sinteza adrenalinei, reducerea excesului de cortizol).
– Magneziul: o carenţă de magneziu este dificil de diagnosticat, mai ales datorită faptului că nu are simptome evidente. O asemenea lipsă se poate manifesta prin diferite tulburări ca hiperemotivitate, anxietate, tremur, stare depresivă, dureri de cap, ameţeli, insomnii, crampe, spasme musculare, dureri ale oaselor, ale spatelui, palpitaţii şi dificultaţi respiratorii.
– Vitamina B6: participă la formarea hemoglobinei, proteinelor, glucidelor şi lipidelor. De asemenea, ajută la producţia serotoninei şi noradrenalinei – doi neurotransmiţători care trimit semnale către creier, jucând un rol şi în îmbunătăţirea stării de spirit.
– Activitatea fizică: este o cale de gestionare excelentă pentru stres şi anxietate, care ameliorează simptomele acestora. În timpul exerciţiilor fizice, se eliberează endorfine care vor îmbunataţi starea dvs. de spirit. Studiile arată că mişcarea fizică efectuată cu regularitate are capcitatea de a reduce cu până la 25% riscul de a suferi de stări depresive şi anxietate, îmbunataţind funcţiile mentale şi capacitatea de concentrare.
– Meditaţia: înseamnă concentrare asupra prezentului, asupra a ceea ce se întâmplă aici şi acum, recunoscând şi acceptând fiecare gând şi sentiment. Aceasta îi ajută pe pacienţi să identifice sentimentele negative şi să se detaşeze de ele, fără a căuta eliberarea prin consumul de băutură şi/sau droguri. Ca rezultat final, meditaţia contribuie la creşterea nivelului conştiinţei de sine. S-a dovedit că meditaţia creşte conşistenţa cortexului pre-frontal drept al creierului – partea cea mai afectată de abuzul de alcool şi droguri şi, totodată, zona responsabilă de optimism, creativitate şi starea de bine. Meditaţia este o modalitate eficientă de a trata stresul, anxietatea, depresia şi comportamentul compulsiv.
– “Baia forestieră”: Mircea Eliade spunea că „arborele este încărcat cu forțe sacre, deoarece este vertical, crește, își pierde și își recapătă frunzele… deci moare și renaște de nenumărate ori.” Băile de pădure au existat întotdeauna, însă termenul „shinrin yoku” a fost folosit pentru prima dată în 1982 în Japonia. În acel moment nu existau încă dovezi științifice cu privire la avantajele acestei terapii. Ideea era că dacă oamenii ar fi încurajați să meargă în pădure, pentru a avea grijă de starea lor de sănătate, ar fi și mai dispuși să protejeze pădurea! În Japonia, terapia forestieră a devenit o practică medicală. “Da, este un medicament preventiv. Nu vindecăm o boală, dar ne întărim sistemul imunitar. Terapia cu ajutorul silviculturii îmbunătățește calitatea somnului, scade nivelul hormonilor de stres și îmbunătățește tensiunea arterială”, subliniază Dr. Qing Li. Experimentele medicului japonez au arătat că se poate face terapie forestieră și în oraș. “Se pot activa cele cinci simțuri în timpul unei plimbări într-un parc din oraș. Acest lucru nu va consolida sistemul imunitar ca în pădure, dar efectul de relaxare este imediată. De exemplu, cu elevii mei, mă duc la o baie de pădure de două ore într-un parc din Tokio. Le-am dat un chestionar cu o listă de 65 de emoții negative și pozitive înainte și după sesiune. La sfârșitul celor două ore din parc, sentimentele negative cum ar fi oboseala, furia sau confuzia au fost atenuate pe măsură ce emoțiile pozitive au crescut”.
– Medicina energetică: multe din sistemele noastre energetice de bază intră în mecanismul de luptă atunci când suntem stresați sau anxioşi. Acest lucru este adesea exact opusul a ceea ce sunt create să facă. De asemenea, procesele superioare de gandire părăsesc cortexul frontal al creierului, respectiv capacitatea noastră de a gândi strategic, logic, obiectiv, constructiv şi creativ. In aceste conditii de stres, atentia şi energia noastra se îndreaptă spre creierul primitiv, care este legat de aspectele de supraviețuire: bătăile inimii, respirația, alergarea, lupta etc.
Exerciţii de echilibrare energetică şi de diminuare a reacţiei de luptă sau fugi:
- Percutarea punctului Gamut: este o tehnică eficientă de eliminare a stresului mai ales când acesta survine brusc. Percutează sau masează zona punctului Gamut în timp ce respiri adânc, preţ de 30 de secunde. În felul acesta, emoţiile negative sunt dispersate, fără a deveni captive în corp.
- Sedarea punctelor neurovasculare ale Meridianului “Trei focare”: menţinerea manuală a acestor puncte ne ajută să ne deplasăm din zona de stres spre zona de relaxare a corului, respectiv sângele şi energia acumulate în creierul primitiv, responsabil cu supravieţurirea, sunt atrase în lobul frontal al creierului care se ocupă cu procesele superioare de gandire.
- Sedare meridianului “Trei Focare”: meridianul Trei focare este sistemul energetic care guvernează reacţia “luptă sau fugi”, sistemul imunitar şi modul obişnuit al corpului de a gestiona stresul şi pericolul. Calmând meridianul Trei Focare te poţi relaxa şi să răspunzi la pericol clar şi prezent, mai bine decât să intrii în alertă de urgenţă de fiecare dată când întâlneşti o situaţie provocatoare.
- Cârligul: acest exerciţiu uneşte meridianele central şi governor, sporeşte coordonarea şi stabilizează întregul sistem energetic. De asemenea, întareşte aura, ca şi cum te-ai afla într-un cocon protector, şi te ajută să gândeşti mai clar.
-
-
Remediile si recomdarile au caracter informativ. Pentru obtinerea efectul dorit este indicat sa apelati la serviciile unui medic cu competenta in apifitoterapie sau a unui fitoterapeut calificat si certificat.
-
Pentru intrebari suplimentare si retete ( scheme ) de tratament personalizate va astept sa-mi scrieti pe adresa de email plantevindecatoare@gmail.com
-
Surse:
https://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/reishi-ganoderma-lucidum-11853333
https://www.secom.ro/l-theanine-100mg
https://www.daciaplant.ro/articole/stresul-afecteaza-sanatatea-barbatilor/
http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/pericolele-lipsei-de-magneziu-din-organism_14688
https://www.google.com/search?q=vitamina+B6+si+anxietatea&ie=utf-8&oe=utf-8&client=firefox-b
http://www.castlecraig.ro/tratament/terapii-specializate/meditatie